Showing posts with label dialog. Show all posts
Showing posts with label dialog. Show all posts

Saturday, September 26, 2009

Random nothings.

Tre sa ma plang... Tot sistemul e putred. De la indivizi cu functii pompoase, pana la intregi consilii de conducere samd. De exemplu: Consiliul de conducere de la sediul meu central e total incompetent. Dupa fiecare adunare generala ma simt de parca as fi dat-o un pas in spate si de parca as fi imbatranit doua luni. Ore si ore de dezbateri si discutii, arugmente, opinii, citate, invitati speciali... doar ca sa ajung la niste concluzii care erau tot timpul prezente si pe care altii deja le stiau. Da, dar oricum e mai bine sa ajungi de unul singur la concluzia ca firea umana e pur si simplu ciudata, sau ca unii oameni sunt pur si simplu ciudati... intr-un sens rau.

Ieri, m-am gasit stand la o conversatie pe malul raului, in cea mai mare caldura posibila, si printre altele am ajuns sa compun un top 5 al lucrurilor care ma enerveaza [daca cineva nu se gaseste printre primele 5 pozitii asta nu inseamna ca nu ma enerveaza, nothing personal, I'm sure you are as annoying as a wet shoe]:

1. Oamenii

2. Birocratia

3. Caldura 

4. Aglomeratia

5. Situatia zapada>pantofi uzi

BONUS: Mircea Badea

Tot ieri, inainte de a sta sa compun aceasta mult-necesitata lista, am auzit o discutie foarte interesanta in 16. De fapt un inceput de conversatie, ca apoi a inceput partea aia mai zgomotoasa din Creap de Radiohead. Pe bancheta din spatele meu stateau un om mai iin varsta si o domnisoara. La un moment dat, in toata ingesiuala aia mirifica din firobuz, l-am auzit pe domn zicandu-i: "Domnisoara, pot sa va fac un compliment?" Domnisoara a murmurat ceva printre dinti. Replica Domnului a fost ceva de genul "Bla bla bla... frumos... bla bla bla". Nici nu vreau sa-mi inchipui cum a decurs discutia pana la statia finala, m-am decis sa nu-mi pun muzica pe pauza ca sa trag cu urechea. Imi imaginez ca tipa o fi avut ce sa povesteasca apoi toata ziua. 

Apropo, ati vazut noile piste de biciclisti? Pe langa faptul ca ocolesc stalpii cu destula precizie, au desenata o bicileta cu roti ovale care se repeta la fiecare 5-10 metri. Ma intreb cine le-a zis ca tre sa deseneze o bicicleta in scara 1:1, si apoi cand nu incape, sa-i puna roti ovale. Sau poate ca au desenat niste bicilete foarte rapide... cu efectul ala de speed, ca in desenele animate. Eh, oricum e de apreciat efortul. Doar ca, nu pot sa nu observ ca pe in unele locuri pista dispare pur si simplu. Aaa... pai descurcati-va fratilor. Noi nu va mai ghidam sa ocoliti stalpii... 

Sunday, May 31, 2009

Dialog în piață

Ca să mai îmi umplu cămara și frigiderul și ca să-mi sară somnul am mers de dimineață la piață.

Cum mă plimbam eu printre tarabe ochesc o bătrână mai simpatică de la care să-mi iau morcovi și pătrunjel și mă opresc în fața tarabei o întreb cât costă, dar din spate apare o cucoană de București care se bagă în față, se apleacă insistent deasupra zarzavaturilor și pe sub ochelari întreabă:

CUCOANA: Legătura asta cât face?

BĂTRÂNA: Un leu cincizeci.

CUCOANA (dându-se importantă): Scump!

BĂTRÂNA: Ce să fac, că mă duc la amiază la magazin și nu-mi dau carne...

CUCOANA (la fel de importantă): De ce să vă luați carne, acum se mănâncă legume, nu știți? Natural!

BĂTRÂNA (pierzându-și răbdarea): Eee, doamnă, credeți că eu stau ca matale să mă uit la telenovele?

CUCOANA (vădit jignită și simțindu-se cu musca pe căciulă, pe un ton moale): Telenovele...cine se uită la telenovele...

și cucoana plecă la taraba următoare, eu îmi iau legăturile și gata.

Primul șoc pe care l-am avut când am venit la București au fost piețele - un adevărat spectacol față de ce e la noi.


**the parade - natural!