Nici n-aș fi știut că ploua dacă nu îmi atrăgea atenția lumina nesigură ce intra în cameră.
Ascunsă după un copac aplecat de vânt, lampa de pe alee era ca o lumânare ce pâlpâie. Ploua ca primăvara. Nu se auzea decât vântul, ploaia și tramvaile cum se rostogoleau pe șine. Îmi place în București că mai tot timpul bate vântul. Mă binedispune. Îmi place și ploaia, și primăvara...și tramvaiele deși numai Dumnezeu știe cum reușesc să meargă pe șinele alea strâmbe.
**the parade under the spring rain can write short un-political blogs too
it's like you read my mind Mr.
ReplyDelete