la revolucion de los tocilaros

sa ne intelegem: sunt o tocilara. am avut tot timpul medii mari, de cele mai multe ori am invatat pt nota, nu din placere, si am citit tot timpul bibliografia obligatorie. ok, nu sunt o tocilara clasica pt ca inteleg lucrurile pe care le invat si pot sa formulez o parere critica (de fapt, tot timpul am o parere proprie despre ceva). adica nu invat lectia ca Tatal Nostru, fara sa fiu atenta la continut. (ba da, s-a intamplat de cateva ori in liceu, la orele de fizica. nu mi-a placut niciodata fizica si nu am inteles-o, dar era chestie de self-esteem sa iau nota mare si la aia) si pt ca am multi prieteni care siguuuur nu sunt tocilari. revenim. sunt tocilara pt ca imi plac cartile foarte mult. imi place cum miroase o carte noua, imi place praful din biblioteci si imi place sunetul hartiei cand intorc pagina. sunt indragostita de cativa autori si cateva personaje si citesc. mult. peste tot. in pat, in tramvai, la biblioteca, in statie, in sala de asteptare la medic, cand astept la coafor. citesc ca sa-mi treaca timpul cu folos - am mereu o carte in geanta. pierd zilnic cam o ora in mijloace de transport si de aia citesc. nu dostoievski, ceva mai usurel, dar citesc. mai degraba ma vei gasi la sala de lectura decat la shopping. asta e, my brain is my main asset. soarece de biblioteca if you wish. la 23 de ani am ajuns sa posed, zic eu, cunostinte multe si o privire sanatoasa asupra literaturii bune/proaste. adica m-am educat.
ce voiam sa zic, ca doar nu voiam sa ma laud?
a, da. ma enerveaza moda asta noua cu nebunia dupa carti. tot dau peste cateva personaje care tin neaparat sa sublinieze mereu cat de multi bani au dat pe nu stiu ce carti pt ca sunt innebunite dupa autorul respectiv si trebuie sa aiba intreaga opera la domiciliu. si cat de mult au plans la nu stiu ce carte (intre noi fie vorba, a unui autor cam slabut) si uite cum descopera sensul vietii acum, la pagina 8963743 din cartea despre hjmdzgfdsjgfbm. intamplator sau nu, e vorba despre autori cat mai recenti, sa nu zic cat mai subtirei. mai, si ma enerveaza geekshii astia noi, care se vor intelectuali pt ca si-au dat seama ca lumea corporatista suge si cartile ne vor salva sufletul. si ii aud cu faze gen "tinerii din ziua de azi" (adica aia care nu citesc, spre deosebire de ei, desteptii), cat de superficiali sunt aceia si cat de reci, insensibili, lipsiti de profunzime. foarte bine, bravo ca v-ati epifanat la timp, ce sa zic. dar e un trend deja, mi-au confirmat-o si altii, ca da bine sa te lauzi cu ce ai mai citit, sa te desfinesti ca fiind diferit de x/y doar pentru ca tu nu iti iei o bluza, ci iti iei o carte. mie imi pare fals. s-ar putea sa gresesc, s-ar putea sa nu. sincer, poti sa ai acasa toate cartile lui paul auster (in engleza, na!) si sa te bati in semn cu nu stiu ce lansare daca nu ai citit literatura aia de baza. the big ones. the fathers.aia care i-au facut pe astia pe care ii cititi. dar, treaba e ca nu toti au rabdarea si asezarea, sa nu zicem maturitatea intelectuala de a citi chestiile grele. drept pt care beigbeder poate fi un geniu. oh, si nu vreau sa incep cu parerea mea despre cei care vin cu laptopul in cafenele ca sa-si faca munca, doar ca sa ne arate cat de ocupati/muncitori sunt.
gata, nu mai zic, m-am racorit. mi-e dor de tocilarii de moda veche.